Hanul lui Manuc   

In 1806, Manuc ajunge in capitala Tarii Romanesti unde este obligat sa se stabileasca din pricina razboiul ruso-turc. In a doua jumatate a aceluiasi an incepe constructia hanului, ce va fi terminata in 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativa, deoarece Manuc dorea ca hanul sau sa nu aiba alura de fortareata a celor din secolul al XVIII-lea. Dupa terminarea razboiului ruso-turc, Manuc se muta cu familia sa la mosia Hincesti. Distanta mare il impiedica acum sa mai traga toate foloasele de pe urma hanului, astfel ca hotaraste sa il vanda. Incepe sa faca demersuri pentru vanzare la sfarsitul anului 1816, dar moare in imprejurari incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de calarie, inainte de a gasi un cumparator. La 11 ianuarie 1838 are loc un cutremur care afecteaza destul de serios structura cladirii. Hanul i-a gazduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau sa puna capat razboiului ruso-turc (1806-1812), precum si convorbirile preliminare. Sala Dacia a hanului a gazduit, in anii de dinaintea primului razboi mondial, intalnirile politicienilor care doreau intrarea in razboi si unirea Romaniei cu Transilvania si Bucovina (Take Ionescu, Octavian Goga, Barbu Stefanescu Delavrancea, Nicolae Filipescu s.a.). Cadirea a fost supusa unor restaurari importante in anii: 1848, 1863, 1966-1970, 1991–1992 si 2009.

Unul dintre hanurile bucurestene care s-au bucurat de o faima deosebita in prima jumatate a secolului al XIX-lea este Hanul lui Manuc. Aceasta faima se datoreaza in cea mai mare masura lui Manuc Bei, un om bogat si puternic, care in 1806 ajunge in capitala Tarii Romanesti, si este fortat sa se stabileasca aici, motivul fiind razboiul ruso-turc. In a doua jumatate a aceluiasi an incepe constructia hanului, arhitectura sa fiind destul de inovativa, deoarece Manuc dorea ca hanul sau sa nu aiba alura de fortareata a celor din secolul al XVIII-lea.

Strada Halelor

Bucuresti

IF

View on Map (Lat: 44.4291534, Lng: 26.1017682)